Dragoș (Fănică) Ciobotaru conduce PNL Vrancea în urma unui concurs de împrejurări nu tocmai fericite și, mai nou, este deputat în Parlamentul României.
„Mai nou” – vorbind strict de funcția sa, pentru că „deputăția” este de fapt un drum pe care domnia sa a pornit acum un an, când a fost ales de vrânceni deputat PNL de Vrancea – fiind validat pe 21 decembrie 2024.
Ocazie cu care a completat și un CV, din care aflăm că are „capacitate de convingere prin mesaje proprii video sau text, pe platforme de socializare, în întâlniri cu cetîţenii, şedinţe restrânse sau extinse; Lipsa tracului în discuţii cu publicul, atât fizic cât şi în emisiuni TV sau live-uri pe platforme de socializare; Capacitate de sintetizare a mesajului cu scopul de a fi clar şi precis în exprimare; Exerciţiu în adaptarea tonalitaţii în funcţie de audienţă cu scopul de a le capta atenţia”.
E bun domnul deputat și în „leadership”:
„Am ocupat timp de 12 ani diferite funcţii de conducere, poziţii din care am acumulat experienţă în domeniul managementului resursei umane cu scopul de maximiza potenţialul instituţiei pe care am condus-o;Am ocupat, pe rând, mai multe functţi de conducere politice, de la organizaţii de tineret până la pozitţa pe care o ocup astazi, preşedinte al filialei PNL Vrancea, poziţie managerială diferită de o funcţie de conducere într-o instituţie publică sau companie privată, prin natura oamenilor pe care trebuie să ii coordonezi, conduci, convingi şi ajuţi. Într-o organizaţie politică membri sunt voluntari, nu există raporturi de subordonare, de aceea consider ca am acumulat o experienţă de leadership benefică din această poziţie de şef de filială judeţeană a unui partid politic”.
Cuvintele subliniate îi aparțin domnului deputat PNL de Vrancea, care aparent are ca limbă maternă limba română și „competențe în comunicare”. Era grav dacă nu avea, nu?
Ei, dar multe se explică în viață, dacă analizezi un CV. La cei 40 de ani împliniți în vara acestui an, deputatul de Vrancea a absolvit Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti, România (Facultatea de Știinţe Economice, cu licență în 2010), dar și Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, România (Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene – licență în 2008).
A fost, așa cum se știe, primar al comunei Vizantea-Livezi din 2016 și până în 2024. Și probabil ar fi continuat, dacă PNL nu ar fi avut nevoie de un nou lider/ candidat la Consiliul Județean Vrancea, după decesul lui Cătălin Toma. Păcat că s-au gândit că tocmai primarul unei comune de munte ar fi cel mai potrivit… Nu au avut aceeași opinie și vrâncenii, care l-au votat majoritar pe candidatul PSD la CJ Vrancea.
Revenind la experiența lui Ciobotaru, până să fie primar, a lucrat în zona de Finanțe – la stat, valorificând cunoștințele dobândite la Universitatea de Petrol. Și Gaze. Cele de la Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene nu i-au folosit în carieră – poate pur și simplu nu s-a regăsit în profilul uman, deși și liceul l-a făcut tot pe structură umanistă, la Colegiul Naţional „Spiru Haret” Focşani – „Limba Romană/Istorie/Lb. Franceză”.
Dacă ne uităm în urmă, în declarația sa de avere completată în 2008, apare doar o mașină „primită cadou de la părinți”. Apoi, prin 2011 și-a construit cu soția o casă la Vânători (terenul nu le aparținea, pentru că nu este menționat), iar abia apoi, în 2013, au cumpărat terenul intravilan de 426 mp în aceeași localitate.
Ca primar de Vizantea, a cumpărat în 2018 două terenuri în comună, ambele de 6.000 mp, altul în 2021 – 5.975 mp, iar ultimul teren deținut (4.800 mp) le-a fost donat soților Ciobotaru în 2022. Ani buni și productivi, cu siguranță.
Să mai spunem că în 2024, an plin de campanii, domnul deputat PNL de Vrancea și-a mai tras un apartament mititel, de 49,90 mp, în Focșani, plus 14 mp teren intravilan.
Și, dacă tot am ajuns mai aproape de prezentul glorios, la Camera Deputaților, evident, Dragoș Ciobotaru face parte din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Și, cum orice parlamentar trebuie să aparțină de câteva comisii, lui Ciobotaru i-au revenit Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Este în câteva grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state: vicepreşedinte la cel cu Republica Federativă a Braziliei și membru în grupurile de prietenie cu Regatul Belgiei, cu Republica Populară Chineză, cu Republica Filipine și cu Australia.
În aproape un an de când este deputat, Dragoș Ciobotaru a avut 47 de inițiative legislative (doar una a fost promulgată lege), patru interpelări și 8 luări de cuvânt în plen (2 au fost declaraţii politice, una depusă în scris).
Printre inițiativele legislative se numără astfel proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a Familiei, pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara, pentru instituirea zilei de 10 septembrie ca Ziua Țării Moţilor.
Totodată, menționăm și un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, pentru completarea Legii minelor nr.85/2003, precum şi pentru completarea art.14 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare.
Adică se propune o modificare care „va pemite statului și UAT-urilor să atribuie locurile de veci într-un mod mai rapid și mai eficient”, pentru „o gestionare mai eficientă a locurilor de veci”.
Dintre inițiativele legislative, la promulgare sunt proiectele de Lege privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice și cel pentru completarea art.29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
După cum am aflat de pe site-ul oficial al Camerei Deputaților, o singură inițiativă a devenit și lege (cu numărul 100/2025), completând Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Inițiativă legislativă propusă de PSD, PNL, UDMR și minorități.
Dacă analizăm interpelările, în septembrie, Ciobotaru a solicitat „clarificări privind breteaua de nord a municipiului Focșani și tronsonul de autostradă dintre Mizil și Buzău”, revenind pentru a solicita relații și în octombrie.
Ultimul răspuns venit este parafat de pixul unui alt liberal vrâncean autentic, Nini Săpunaru, care acum este secretar de stat și care i-a și fost șef politic lui Ciobotaru, pe vremea când conducea PNL Vrancea.
După cele de mai sus, ne oprim pentru o clipă și asupra luărilor de cuvânt din plen. Din 8, una singură ar avea legătură cu Vrancea, dar nu neapărat.
Pe 16 iunie, Dragoș Ciobotaru îl chestiona pe ministrul Agriculturii vizavi de „oprirea staţiilor antigrindină, prin Ordinul nr. 300/2024”, când se lăuda cumva că fusese „sesizat de numeroşi fermieri din judeţul Vrancea şi din alte regiuni ale ţării cu privire la pagubele semnificative cauzate de grindină, dar şi de temerea pentru ceea ce va urma”.
Așa că făcuse această interpelare, solicitând „răspuns, în regim de urgenţă, cu documentaţia de suport anexată, astfel încât să putem informa şi proteja corect interesele fermierilor şi ale cetăţenilor din judeţul Vrancea şi din toată ţara”.
